PROPUNERE STRATEGIE NAȚIONALĂ DE INCLUZIUNE DIGITALĂ
Fundația EOS prezintă un set de măsuri care au scopul să faciliteze elaborarea si asumarea unei viziuni și a unei strategii de incluziune și educație digitală la nivel de țară. Această propunere a fost dezvoltată de un grup de organizații ale societății civile, experți și promotori ai educației digitale.
Dacă sunteți interesați să contribuiți la acest efort vă rugăm să ne contactați.
Posibilitatea accesării oportunităților oferite de noua realitate digitală trebuie să fie deschisă tuturor, în mod egal pentru toți, indiferent de mediu, vârstă sau dizabilități fizice și/sau intelectuale.
PROPUNERE STRATEGIE NAȚIONALĂ DE INCLUZIUNE DIGITALĂ
România a investit masiv în dezvoltarea infrastructurii IT și a conectivității, dar transformarea digitală a tuturor sectoarelor economiei este înfrânată de un capital uman incapabil să utilizeze tehnologia într-un mod eficient. Un studiu recent referitor la incluziunea și excluziunea digitală din România reflectă foarte clar acest dezechilibru și propune luarea unor măsuri urgente de către factorii de decizie relevanți. De asemenea, studiul scoate în evidență importanța unei viziuni de țară care să ofere un cadru strategic pentru implementarea acestor măsuri.
1
Crearea unei structuri ministeriale / inter-ministeriale care sa fie responsabila pentru implementarea de strategii / politici de incluziune și educație digitală pentru adulți. Această structură sau departament al unei autorități existente (ex. Autoritatea pentru Digitalizarea României).
2
Adoptarea DigComp si dezvoltarea unei platforme naționale de educație digitală pentru persoanele adulte fără competențe digitale de bază (10 milioane români). DigComp este cadrul de competențe digitale adoptat de majoritatea statelor membre ale UE, pe baza căruia se măsoară nivelul de competențe digitale în rândul populației. Platforma de educație digitală ar trebui să conțină resurse de învățare pentru personalul educațional din centrele digitale, cât și pentru populație.
3
Dezvoltarea și finanțarea unei rețele de centre digitale locale care sa livreze cursuri de educație digitală. Aceste centre pot fi găzduite de școli, biblioteci (program PNRR), organizații non-profit, centre de training, care au capacitatea să organizeze activități de educație digitală. Centrele vor dispune de dotări IT funcționale, conectivitate la internet, și vor oferi acces gratuit la servicii de educație digitală.
4
Crearea unei scheme de stimulare pentru populația vizată în vederea participării masive la cursuri de educație digitală. Un exemplu de schemă este cel deja implementat de state membre ale Uniunii Europene, care se referă la conturile personale de învățare – a se vedea Recomandarea Consiliului privind conturile personale de învățare pentru a stimula formarea adulților în vârstă de muncă.
5
Monitorizarea și cuantificarea eforturilor de incluziune digitală la nivel național (cercetare anuală pe baza Indicelui economiei și societății digitale - DESI). Studiul național de incluziune și excluziune digitală este un demers care ar trebui continuat și actualizat anual, pentru a putea monitoriza progresul implementării strategiei, dar și pentru a identifica potențiale modalități de adaptare ale acesteia.